Document CSAT privind relatia dintre serviciile de informatii si justitie

Share this:

In contextul discutiei despre implicarea Serviciului Roman de Informatii in justitie, Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania pune la dispozitia opiniei publice un document comunicat asociatiei de catre Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, pe data de 16 februarie 2016, referitor la extinderea competentelor SRI in zona justitiei. Facem public acest document in urma solicitarilor repetate din partea presei, in conditiile in care am facut referire la el in trecut, in cadrul mai multor dezbateri, conferinte sau pozitii publice.

Scrisoarea din partea CSAT a fost primita dupa ce, pe data de 8 decembrie 2015, UNJR a solicitat Consiliul Suprem de Aparare al Tarii ca, in baza Legii 544/2001 privind accesul de informatii publice, sa-i comunice toate hotararile care privesc relatia dintre serviciile de informatii ale statului cu justitia.

In urma acelei solicitari, CSAT a cerut o intalnire directa cu reprezentantii UNJR pentru a discuta aspectele cerute in solicitare.

Intalnirea dintre UNJR si Secretariatul CSAT a avut loc pe data de 11 februarie 2016, in cadrul careia s-au discutat “aspecte ce tin de clarificarea implicarii SRI in actul de justitie si de verificarea existentei agentilor acoperiti ai serviciilor secrete intre magistrati”, s-a aratat in comunicatul remis la acea data.

Inainte de a avea loc intalnirea, UNJR a cerut indeplinirea a doua conditii. Prima conditie a fost ca “orice informatii si documente care vor fi puse la dispozitie de Secretariatul CSAT sa fie de natura celor ce pot fi aduse la cunostiinta publicului”, iar “a doua conditie a fost ca dupa intalnire se va da un comunicat de presa, unde opinia publica sa fie informata despre cele discutate”.

In urma acestei intalniri, CSAT a raspuns cu scrisoarea atasata, la data de 16 februarie 2016.

Astfel, din raspunsul oficial al CSAT rezulta ca, in ceea ce priveste legislatia interna, “atributiile institutiilor abilitate in domeniul combaterii coruptiei, respectiv crimei organizate, au ca repere centrale Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei”.

Desi in Legea 51/1991 nu exista o mentiune explicita la coruptie ca avand legatura cu siguranta nationala, pentru a intra astfel in atributiile serviciilor de informatii, CSAT a interpretat ca, “prin amploarea si consecintele sale, coruptia se poate constitui intr-o amenintare la adresa securitatii nationale”.

Argumentand ca “elaborarea si adoptarea Legii nr. 51/1991 s-a realizat intr-o perioada incipienta a democratiei post-comunist, in care coruptia nu capatase valente de fenomen”, in loc sa modifice legea, asa cum ar fi fost constitutional, in 2005 “CSAT a integrat problema coruptiei in structura Strategiei de securitate nationala, ca factor de risc si obiectiv de securitate”.

Acest artificiu, de a completa legea prin decizii secrete, reprezinta un precedent periculos pentru statul de drept, impiedicand cetatenii sa cunoasca in mod real cat de extinse sunt competentele unor institutii ale statului.

“Ulterior, conceptul a fost preluat de Strategia nationala de aparare din anul 2010, care o definea ca si vulnerabilitate, iar Strategia de Informatii stabilea ca una din principalele directii de actiune care orienteaza activitatile SRI sa fie aceea a semnalizarii cazurilor de coruptie la nivel inalt, cu efecte asupra politicilor statului, inclusiv in scopul prevenirii accesului in functii publice a persoanelor corupte“, se mai arata in scrisoare.

Din acest paragraf rezulta ca CSAT a trasat SRI-ului sarcini informativ-operative ce nu se regasesc in cadrul legal cunoscut, cum ar fi prevenirea accesului unor “persoane corupte” in functii de conducere, desi acestea nu erau condamnate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.

Mai mult, aceste verificari prealabile, facute de un serviciu de informatii in afara cadrului procesual penal, fara a exista o procedura si fara ca ulterior persoana verificata sa ia la cunostinta de continutul raportului, pentru a se putea apara in raport de aceste acuze, este posibil sa fi fost aplicabile si in cazul functiilor de conducere din justitie. Cererea UNJR adresata Presedintelui Iohannis pentru a se lamuri acest aspect a ramas fara un raspuns concret.

In privinta relatiei dintre parchete si serviciile de informatii, CSAT a precizat ca relatiile de cooperare interinstitutionala s-au materializat in “constituirea de echipe mixte, cu reprezentanti ai organelor de urmarire panala, in scopul contracararii riscurilor derivate din derularea unor activitati cu caracter infractional”.

Existenta unor “echipe mixte” SRI-procurori a fost anuntata de presedintele Traian Basescu intr-un interviu pentru Timpolis, din data de 15 mai 2014, in cadrul caruia a spus ca “a fost emisa o hotarare CSAT care mentioneaza toate institutiile cu responsabilitati in depistarea si combaterea acestui proces, dar responsabilizeaza masiv si SRI. O hotarare CSAT in care, de exemplu, se specifica obligativitatea functionarii unor structuri mixte Parchet-SRI-Politie, pe divere paliere, de la depistarea si combaterea coruptiei in Justitie pana la combaterea evaziunii fiscale”.

Prezenta acestor “echipe mixte” SRI-procurori, care nu au nici o baza normativa publica, a fost relevata si de Directorul SRI Eduard Hellvig.

“SRI aloca resurse umane, resurse procedurale si tehnologice de cel mai inalt nivel in cooperarea cu DNA. Asta se poate traduce in sute de echipe operative comune, care reprezinta un parteneriat interinstitutional de succes”, a spus Eduarh Hellvig la bilantul DNA pentru anul 2015.

Pentru lamurirea acestei chestiuni, UNJR a solicitat institutiilor implicate informatii privind componenta, competenta, modul de actionare a acestor echipe comune, cereri ce au fost insa respinse, pe motiv ca informatiile legate de acestea sunt clasificate.

Romania se afla in acest moment in situatia in care, in afara Constitutiei si a legilor tarii la care toata lumea are acces, exista hotarari secrete date de o alta autoritate decat cea legislativa, care au creat noi organisme (precum Centrul National de Interceptari), au extins atributiile si competentele institutiilor statului, fara ca cetatenii sa poata sti daca si cat de mult acestea afecteaza drepturilor lor fundamentale, inclusiv dreptul la un proces echitabil si o justitie independenta.

UNJR si AMR au atras atentia inca din 2015 ca interferenta SRI in justitie in urma unor decizii secrete ale CSAT submineaza statul de drept si democratia din Romania, impunandu-se de urgenta lamurirea tuturor aspectelor privind interferenta si relatia dintre servicii secrete si justitie, inclusiv pentru a se asigura informarea corecta a cetatenilor si a se evita discursuri manipulatorii pe acest subiect.

Documentul in format PDF poate fi accesat aici: CSAT raspuns UNJR – 16 feb 2016.

 

Postari Asociate

Share this:

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*