Raport de activitate

 
I. Dezvoltarea instituţională
 
a)      Membrii U.N.J.R.
Asociaţia U.N.J.R. (Uniunea Naţională a Judecătorilor din România) a fost înfiinţată în luna mai 2007 la iniţiativa a două asociaţii profesionale locale ale judecătorilor - Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor şi Independenţei Judecătorilor şi Asociaţia Judecătorilor Alba. Pentru o perioada scurta de timp, a fost membru U.N.J.R. şi o altă asociaţie locală, Forumul judecătorilor din Oltenia. Apoi  s-au alăturat mai mulţi judecători – membri cu titlu individual din raza mai multor curţi de apel.
 
b)     Asocierea la Asociaţia Magistraţii Europeni pentru Democraţie şi Libertăți.
În prezent Uniunea este membru cu drepturi depline în Asociaţia „Magistraţii Europeni pentru Democraţie şi Libertati”, începand cu 26 octombrie 2007, iar în urma alegerilor desfăşurate la Lübeck, în aceeasi zi, d-na judecător Dana Cigan – reprezentanta U.N.J.R.- a fost aleasă ca membru în biroul de administraţie – organul colectiv de conducere al MEDEL.
Domnul Cristian Monenci a reprezentat MEDEL la cea de-a opta reuniune plenară a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni desfăşurată la Strasbourg, intitulată „Consiliul Justiţiei în serviciul societăţii”, în perioada 21-23 noiembrie 2007, for european unde MEDEL are statutul de membru observator.
Doamna Lavinia Lefterache a reprezentat MEDEL la conferinţa de la Pisa, 29 februarie-1 martie 2008, cu tema „Detenţia în Europa: reintegrare vs. excluziune socială din motive de securitate”.
Doamna Dana Cigan a reprezentat MEDEL la colocviul organizat la Sofia, în perioada 17-19 aprilie 2008.
Domnul Dragos Călin a reprezentat MEDEL la conferinţa „Separation of Powers and Freedom of Association within the Judiciary”, organizată de YARSAV, la Ankara, în perioada 5-7 iulie 2008.
 
c)    Sediul U.N.J.R.
În prezent, sediul U.N.J.R. este în incinta Palatului de Justiţie din Oradea, însă desfăşurarea în condiţii optime a activităţii reclamă un sediu adecvat în Bucureşti.
In acest sens, a fost adresată în luna iunie 2008 o cerere Ministrului Justiţiei şi Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea punerii la dispoziţie a unui spaţiu în incinta clădirii Institutului Naţional al Magistraturii. Cererea nu a fost încă soluţionată.
 
d)   Raporturile cu societatea civilă şi presa
U.N.J.R. a dezvolatat relaţii foarte bune cu societatea civilă, îndeosebi prin desfăşurarea de evenimente în parteneriat cu Fundaţia Friederich Ebert – principal colaborator al U.N.J.R. -, Transperency International, Institutul de Politici Publice, Asociaţia Societatea pentru Justiţie, Fundaţia Konrad Adenauer sau Asociaţa pentru Monitorizare a Presei, Academia Caţavencu.
A fost îmbunătăţit dialogul cu presa, comunicatele U.N.J.R. fiind de regulă preluate de presa centrală. Un punct important câştigat este şi faptul că o parte a presei a început să consulte Asociaţia în legatură cu evenimentele importante din justiţie.
 
e)    Site-ul U.N.J.R.
Activitatea U.N.J.R. este reflectată pe site-ul www.unjr.ro, site funcţional şi actualizat. Cea mai mare parte a materialelor este încarcată la zi de membrii U.N.J.R. desemnaţi în acest sens.
 
II. Activitate ştiinţifică şi politici publice
 
În perioada 28-29 septembrie 2007 U.N.J.R. a organizat la Bucureşti o conferinţă internaţională cu tema „Procurori, democraţie şi stat de drept”, la care au participat Ministrul Justiţiei, reprezentanţi ai C.S.M., judecători din statele Uniunii Europene. Conferinţa a fost organizată în contextul unor presiuni accentuate ale puterii politice asupra procurorilor, în special a Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a fost finalizată cu adoptarea „Declaraţiei de la Bucureşti”, document ce subliniază importanţa independenţei procurorilor într-un stat de drept.
 
În zilele de 14–15 martie 2008, la Iaşi, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, în colaborare cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi Fundaţia Friedrich Ebert, a organizat Conferinţa internaţională cu tema “Combaterea discriminării rasiale şi etnice – provocări şi bune practici. Abordare comparativă la nivelul statelor membre”, în condiţiile în care s-a constatat o tendinţă periculoasă de agravare a discriminării pe motive etnice, nu numai la nivel naţional, ci şi în alte state ale Uniunii Europene. Conferinţa a urmărit prezentarea bunelor practici în domeniul combaterii discriminării din perspectiva diferiţilor actori sociali – instanţe judecătoreşti, organizaţii ale societăţii civile, instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale etc., cu scopul de a evidenţia un set de măsuri şi probleme care trebuie avute în vedere în procesul de elaborare a politicilor publice.
 
În perioada 20-21 iunie 2008 U.N.J.R. şi Fundaţia Friedrich Ebert România, în parteneriat cu Magistraţii Europeni pentru Democraţie şi Libertati (MEDEL), Institutul pentru Politici Publice (I.P.P.), Centrul pentru un Jurnalism Independent (C.J.I.) şi Agenţia de Monitorizare a Presei (A.M.P.) au organizat conferinţa internaţională “Justiţia şi Media – între cooperare şi ambiguitate”.
Evenimentul a fost găzduit de Institutul Naţional al Magistraturii şi a cuprins două secţiuni: prima, dedicată relaţiei dintre justiţie şi presă, iar cea de-a doua, raportului justiţie – societatea civilă.
 Scopul primei părţi a conferinţei a fost acela de a aduce în discuţia specialiştilor maniera în care diferite ţări din regiune tratează probleme sensibile, precum „scurgerile” de informaţii către presă, protecţia surselor jurnaliştilor, presiunile exercitate de media asupra magistraţilor, transparenţa sistemului judiciar, cu scopul de a analiza avantajele şi riscurile celor mai frecvente practici, pentru a genera în final un set de bune practici în materie atât pentru reprezentanţii media, cât şi pentru cei ai puterii judecătoreşti.
A doua parte a conferinţei a fost dedicată unei teme încă vulnerabile: relaţia justiţiei cu societatea civilă şi exerciţii comune de eficientizare a calităţii actului de justiţie. Scopul acestei secţiuni a fost acela de aduce în atenţia practicienilor rezultatele eforturilor de evaluare a performanţei sistemului judiciar, prin punerea la dispoziţie a unui set de indicatori obiectivi, măsurabili şi, în egală măsură, a unei baze de date cu informaţii statistice comprehensive, care permite ierarhizarea instanţelor şi a parchetelor din România, în funcţie de o serie de criterii obiectiv măsurabile.
 
De asemenea, reprezentantii U.N.J.R. au participat ca moderatori la conferinţa cu tema „Politici politici în justiţie”, organizată la Bucureşti, în perioada 24-25 septembrie 2007 (Horaţius Dumbravă şi Dragoş Călin), precum şi la seminariile cu aceeaşi temă, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii la Bucureşti (3-4 martie 2008, Dragoş Călin), Braşov (24-25 martie 2008, Angelica Costea, Roxana Lacătuşu), Cluj-Napoca (26-27 mai 2008, Natalia Roman, Roxana Lacătuşu), Poliesti (22-23 sept 2008).
 
Reprezentanţii U.N.J.R. au participant la diverse conferinţe şi colocvii internaţionale, ca urmare a colaborării cu Institutul CEELI – Dragoş Călin şi Horaţius Dumbravă (Praga, 22.10.2007-02.11.2007, “Building Judicial Integrity”), Natalia Roman şi Roxana Lacătuşu (Praga, 9-13 iunie 2008, „European Union Commercial Law”), Horaţius Dumbravă (Tbilisi, 17-19 iulie 2008), Adina Daria Lupea, Natalia Roman, Aneta Popa, Cristi Danileţ şi Gabriel Caian (Praga, 10.11.2008-14.11.2008, “Building Judicial Integrity”).  Dragoş Călin a reprezentat U.N.J.R. la Sofia, Bulgaria, în perioada 04-05 decembrie 2008, la Conferinţa “Independance de la magistrature et lutte contre la corruption”, organizata de Ministère des Affaires Etrangères din Franta.
În cadrul secţiunii a IX-a – asociaţiile profesionale ale magistraţilor, în Revista “Justiţia în actualitate” nr. 1/2008, editată de Consiliul Superior al Magistraturii, au fost publicate materialele propuse de Uniunea Judecătorilor din România, respectiv Cristian Monenci – „Scurt raport privind a opta reuniune plenară a Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni” şi Orlando Alfonso – “Consiliile Superioare ale Magistraturii în Europa”.
 
III.           Apărarea independenţei puterii judecătoreşti
 
În data de 1 iunie 2007, U.N.J.R. a cerut instituţiei Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională în legatură cu verificările pe care Agenţia Naţională pentru Integritate le poate face cu privire la incompatibilităţile şi conflictul de interese în cazul judecătorilor. O serie de dispoziţii ale legii încalcă prevederile constituţionale privind separaţia şi echilibrul puterilor în stat, care consacră independenţa judecătorilor. Membrii Uniunii au atras atenţia că eventualele anchete derulate de inspectorii A.N.I. ar putea fi folosite ca instrumente de intimidare a judecătorilor. Deşi cererea a fost respinsă de U.N.J.R., situaţia a ajuns în atenţia opiniei pubice şi a presei, precum şi a instituţiilor publice, iar amendamentul atacat a fost abrogat de Parlament.
La data de 27 iunie 2007, U.N.J.R. a semnat alaturi de alte asociatii profesionale si ONG un apel pentru solidaritate si apararea independentei justitiei. Prin acesta s-a aratat ca nenumăratele semnale din ţară şi din afară care arată gradul real de îngrijorare cu privire la capacitatea României de a-şi asuma deschis aplicarea standardelor europene în ceea ce priveşte funcţionarea corectă a statului de drept,  nu trebuie să descurajeze eforturile făcute zi de zi de judecătorii şi procurorii care încearcă prin activitatea lor să determine o schimbare a percepţiei imaginii justiţiei atât în societatea românească, precum şi în exteriorul acesteia.
La 12 octombrie 2007, U.N.J.R. a lansat „Apelul pentru Independenţa judecătorilor”, iar în continuarea acestei acţiuni, la data de 16 octombrie 2007, a depus, la Consiliul Superior al Magistraturii, o plângere prealabilă cu privire la Hotărârea şi Regulamentul C.S.M. referitoare la procedură de numire a judecătorilor în comisia specială instituită pentru analizarea sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului. Urmare a presiunilor exercitate, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la această problema, sesizare ce a fost admisă.
In 30 noiembrie 2007, U.N.J.R. a contestat modalitatea de organizare şi desfăşurare a concursului de promovare în funcţii de conducere la instanţe, concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii în perioada 28.10.2007–25.11.2007, şi a cerut anularea concursului pentru vicii şi disfuncţionalităţi  grave, precum şi reluarea acestuia. Contestaţia a fost respinsă, iar hotărârea C.S.M. de validarare a concursului a fost atacată pe calea contenciosului administrativ.
In 27 martie 2008, U.N.J.R. a sesizat C.S.M. pentru apărarea independenţei unor instanţe,  solicitând ca acesta să se sesizeze în conformitate cu art. 30 alin. 1 din Legea nr. 317 din 2004, republicată, să verifice posibila existenţă a unei practici curente a D.N.A. în acest sens, precum şi să apere independenţa şi imparţialitatea judecătorilor de la instanţele din judeţele Vrancea şi Cluj faţă de susţinerile D.N.A. Galaţi.
La 13 august 2008, U.N.J.R. a luat act cu surprindere de votul prin care Camera Deputaţilor a respins solicitarea D.N.A. de începere a urmăririi penale faţă de doi deputaţi, foşti miniştri, cerere care nu vizează declaraţii politice şi care nu au nici o legătură directă cu activitatea politică a celor doi parlamentari, motiv pentru care votul ar fi fost normal să fie, într-o societate democratică, unul formal, pozitiv.
Încă o dată, clasa politică din România, prin votul negativ dat în ce priveşte solicitarea declanşării urmăririi penale faţă de doi deputaţi, ce au deţinut funcţii de prim-ministru şi, respectiv, ministru în Guvernul României a dat dovadă că semnalele Comisiei Europene, prin raportul dat publicităţii în luna iulie 2008, dar şi îngrijorările din ce în ce mai evidente ale membrilor Uniunii Europene cu privire la lupta anticorupţie, nu înseamnă mai nimic în raport cu protejarea individuală şi de grup a celor care azi compun clasa privilegiată din Parlamentul României.
La 25 noiembrie 2008, U.N.J.R. a solicitat Guvernului şi, în special, Ministerului Justiţiei, să revină asupra intenţiei sale de a promova in perioada electorală o ordonanţă de urgenţă în materia angajării răspunderii materiale a magistraţilor în raport cu presupuse erori judiciare.
La 29 ianuarie 2009, U.N.J.R. a felicitat noua generaţie de judecători şi procurori definitivi şi a sprijinit necondiţionat apelul acestora pentru respectarea independenţei justiţiei.
Independenţa justiţiei nu este un drept al judecătorilor, ci un drept al societăţii. O justiţie independentă şi eficientă presupune în mod imperativ un sistem ce oferă judecătorilor instrumentele adecvate de lucru, în special o legislaţie coerentă şi stabilă şi o baza logistică suficientă.
 
U.N.J.R. a formulat plângere împotriva Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 623/2006 referitoare la realizarea unei baze de date la nivelul Inspecţiei judiciare privind încălcări ale conduitei deontologice de către judecători şi procurori, ce nu reprezintă abateri disciplinare şi Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 79/2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 676/2007.
În dosarul nr. 2960/2/2008, aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a, prin sentinţa civilă pronunţatî la 10.02.2009 instanţa a anulat hotărârea nr.623/21.09.2006 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii şi pct.4 al art.I din hotărârea nr. 79/24.01.2008 emisă de Consiliul Superior al Magistraturii.
Hotărârea plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 623/2006 a fost emisă prin încălcarea competentelor Consiliului Superior al Magistraturii si ale Inspecţiei judiciare, întrucât art. 38 din Legea nr. 317/2004 şi punctele 22 si 23 din Regulamentul de organizare si funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 326/2005, prevăd atribuţia C.S.M. doar în ceea ce priveşte adoptarea Codului deontologic şi asigurarea publicării acestui cod. Nimic nu împuterniceşte Consiliul Superior al Magistraturii sa strângă date legate de conduita judecătorilor şi procurorilor sau să judece asemenea acte.
 
În dosarul nr. 8290/2/2008 aflat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-acontencios administrativşi fiscal, U.N.J.R. a solicitat anularea art. I pct. 11 al Hotărârii plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 564 din 19 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii[1], arătând că aceasta a fost emisă prin încălcarea competenţelor Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Inspecţiei judiciare, întrucât art. 38 din Legea nr. 317/2004 şi punctele 22 şi 23 din Regulamentul de organizare si funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, adoptat prin Hotărârea nr. 326/2005, prevăd atribuţia C.S.M. doar în ceea ce priveşte adoptarea Codului deontologic şi asigurarea publicării acestui cod.
Mai mult, în temeiul art. 73 alin. 3 lit. l din Constituţia României, organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi se reglementează prin lege organică.
În baza art. 44 din Legea nr. 317/2004 republicată, ce reia dispoziţiile art. 134 alin. 2 din Constituţie, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte, prin secţiile sale, rolul de instanţă de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004, republicată.
Nefiind vorba de domeniul raspunderii disciplinare, căci normele deontologice sunt norme de autocontrol, ce exprimă capacitatea profesională de a reflecta funcţiunile magistratului ca punct de echilibru între aşteptările publicului pe de o parte şi puterile atribuite magistraturii, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor trebuiau reglementate prin lege organică, iar nu printr-o hotărâre aPlenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Astfel, s-au încălcat dispoziţiile art. 134 alin. 2 şi art. 73 alin. 3 lit. l din Constituţia României, precum şi cele ale Legii nr. 317/2004, republicată, care nu conferă Consiliului Superior al Magistraturii competenţe privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.
Cererea se afla incă pe rolul instanţei.
 
IV.          Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii şi Ministerul Justiţiei.
 
U.N.J.R. a fost iniţiatorul unor intâlniri regulate cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea stabilirii unui dialog cu privire la problemele cu care se confruntă sistemul judiciar, întâlniri ce se desfăşoară acum trimestrial. Astfel de întâlniri au avut deja loc în 12 noiembrie 2007, 25 februarie 2008, 26 mai 2008, 24 noiembrie 2008 şi 21 ianuarie 2009. Minutele întâlnirilor sunt postate pe site-urile U.N.J.R. www.unjr.ro şi C.S.M. www.csm1909.ro.
Reprezentanţii U.N.J.R. s-au întâlnit de mai multe ori, în cursul anilor 2007-2009, cu miniştrii justiţiei, d-nii Tudor Chiuariu şi Cătălin Predoiu.
 
În continuare, regasiţi o selecţie a unor comunicate relevante:
 
1. Comunicatul din 10 aprilie 2008
Asociaţia „Uniunea Naţională a Judecătorilor din România” (U.N.J.R.) îşi exprimă surprinderea şi profunda îngrijorare cu privire la declaraţiile domnului preşedinte al României, Traian Băsescu, făcute miercuri, 9 aprilie 2008, în cadrul unei emisiuni difuzate de postul de televiziune B1 TV.
Potrivit articolelor publicate în presă, Preşedintele României a declarat că "... celebrul parc Bordei, acolo, după părerea mea, îmi cer scuze, sunt şeful Statului Român, dar nu pot să nu spun ce gândesc: judecătorul care i-a dat dreptul lui Costanda să construiască este corupt!".
Această declaraţie nu constituie doar o încălcare a prezumţiei de nevinovăţie, element component al dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ci şi un atac foarte grav la adresa independenţei justiţiei.
Acest fapt este cu atât mai îngrijorător, cu cât astfel de afirmaţii vin la scurt timp după ce România a fost condamnată la Strasbourg de Curtea Europeană a Drepturilor Omului tocmai pentru încălcarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În hotărârile Vitan c. României, precum şi Samoilă şi Cionca c. României, pronunţate în luna martie a acestui an, Curtea a atras din nou atenţia că prezumţia de nevinovăţie consacrată de art. 6 par. 2 din Convenţie figurează printre elementele unui proces echitabil şi impune ca nici un reprezentant al statului să nu declare că o persoană este vinovată de săvârşirea unei infracţiuni, înainte ca vinovăţia sa să fi fost stabilită definitiv de o instanţă. Prin urmare, arată Curtea, prezumţia de nevinovăţie trebuie respectată nu numai de către instanţe, ci şi de către alte autorităţi publice.
Curtea a subliniat importanţa termenilor folosiţi de agenţii statului în declaraţiile pe care le fac în privinţa persoanelor care nu au fost judecate şi recunoscute ca fiind vinovate de săvârşirea unei infracţiuni, întrucât se încurajează astfel opinia publică în a crede în vinovăţia acestor persoane, prejudiciindu-se în acelaşi timp aprecierea faptelor de către judecător.
Agitarea "la lumina zilei" a datelor unui proces, în aşa fel încât publicul să ofere înaintea pronunţării instanţei competente propriul său verdict, riscă să conducă la pierderea respectului pentru tribunale şi a încrederii necesare în activitatea acestora.
Declaraţiile domnului Preşedinte sunt cu atât mai grave, cu cât fac referire la un judecător care a soluţionat o cauză, aducând în mod nefondat atingere imaginii justiţiei şi încrederii de care aceasta trebuie să se bucure în rândul populaţiei. În condiţiile în care domnul Preşedinte ar avea cunoştinţă de săvârşirea unor fapte de corupţie, obligaţia ce îi revenea conform legii penale, era aceea de a sesiza organele competente în vederea stabilirii vinovăţiei acesteia.
Nu este prima dată când persoane publice, politicieni ce ocupă diverse funcţii în stat, fac astfel de afirmaţii iresponsabile la adresa justiţiei.
U.N.J.R. atrage atenţia asupra posibilităţii folosirii unor astfel de declaraţii, ca un instrument de intimidare a judecătorilor ce au de soluţionat cauze penale sau civile. Acest lucru constituie o imixtiune inadmisibilă într-un stat de drept.
În acest context, nu putem să nu ne întrebăm, retoric, dacă persoane alese în mod democratic la conducerea Statului Român, înţeleg mecanismele democraţiei şi rolul justiţiei într-un stat de drept.
 
  
 2. Comunicatul din 11 august 2008
            Conştientă de rolul şi importanţa Consiliului Superior al Magistraturii, ca instituţie reprezentativă a sistemului judiciar, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a susţinut şi a promovat, totodată, acţiuni care să determine şi să sublinieze reala independenţă şi transparenţă a activităţii acestuia. 
            La întâlnirile pe care reprezentanţii Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România le-au avut cu cei ai Consiliului Superior al Magistraturii, la 12.11.2007, 25.02.2008 si 26.05.2008 - http://www.unjr.ro/evenimente.html , sau cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, la 26.07.2007, 23.06.2008 şi 15.07.2008, au fost discutate modalităţi concrete prin care activitatea justiţiei să răspundă criteriilor europene, atât sub aspect organizaţional, cât şi din punct de vedere judiciar.
            Consecventă punctelor de vedere exprimate, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România propune Consiliului Superior al Magistraturii, ca răspuns la comunicatul emis în data de 25.07.2008, următoarele:
  1. Credibilizarea activităţii Consiliului Superior al Magistraturii prin:
    1. respectarea legislaţiei existente sub aspectul duratei şi al numărului de mandate ale membrilor acestuia, respectiv a dispoziţiilor art. 51 alin. 1 din Legea nr.317/2004 republicată şi anunţarea datei proximelor alegeri pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
    2. declaraţia publică a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii privind menţinerea actualei legislaţii în ceea ce priveşte imposibilitatea realegerii în funcţie;
    3. respectarea programului anunţat al activităţilor în curs de desfăşurare;
    4. eliminarea conflictelor de interese din activitatea proprie a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi a tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;
    5. elaborarea unui plan detaliat privind acţiunile de unificare a practicii judiciare pe două direcţii: orizontală, în cadrul instanţelor şi verticală - de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către judecătorii;
    6. promovarea coerenţei legislative în ceea ce priveşte recrutarea magistraţilor, evaluarea sistemului judiciar şi a magistraţilor, finalizarea activităţii de evaluare;
  2. Menţinerea şi asigurarea transparenţei activităţii prin postarea pe site-ul propriu a rapoartelor ce sunt supuse dezbaterii Plenului sau Secţiilor (în acelaşi timp cu îmbunătăţirea modului de afişare a informaţiilor pe site).
  3. Reducerea numărului de magistraţi detaşaţi sau delegaţi la Consiliul Superior al Magistraturii concomitent cu reducerea activităţii acestuia prin transferul unor competenţe în sarcina curţilor de apel – art. 19 pct. 19, 21, art. 22 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotărârea nr. 326/24.08.2005 modificată;
  4. Auditarea Consiliului Superior al Magistraturii de către un organism independent;
  5. Stabilirea unor criterii coerente şi transparente pentru promovarea magistraţilor în funcţiile de execuţie vacante la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin consultarea instanţelor de judecată, a judecătorilor şi a asociaţiilor profesionale;
  6. Elaborarea unui manual de management al dosarului - pe baza căruia să fie administrate, dar şi verificate dosarele - de către Inspecţia judiciară;
  7. Promovarea coerenţei legislative - inclusiv prin neavizarea ordonanţelor de urgenţă, în scopul eliminării lor totale - în ceea ce priveşte codurile şi legile vizând organizarea sistemului judiciar.
            Totodată, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îşi exprimă întreaga disponibilitate de a conlucra la implementarea acestor propuneri şi a oricăror variante de lucru care au ca obiective independenţa judecătorului, a actului de justiţie, precum şi transparenţa şi independenţa Consiliului Superior al Magistraturii.
 
3. Comunicatul din 06.06.2008
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, asociaţie profesională ce are ca obiectiv principal respectarea, în toate circumstanţele, a valorilor juridice proprii statului de drept, în special a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, apreciază în mod deosebit gestul asociaţiei profesionale a magistraţilor italieni „Magistratura Democratica” de a lua atitudine fermă împotriva recentei propuneri de modificare a legislaţiei, promovată de puterea politică de la Roma împotriva imigranţilor.
Acest pachet legislativ încalcă - prin unele norme - nu numai Constituţia italiană, ci şi drepturi fundamentale ale omului, precum principiul egalităţii şi principiul           non-discriminării, ca şi liberul acces la justiţie, având în vedere costurile ridicate şi mai ales caracterul complex al procedurilor penale, împovărătoare pentru imigranţii care ar putea face obiectul acestor dispoziţii adoptate de statul italian (comunicatul în limba italiană poate fi vizualizat aici: http://magistraturademocratica.it/node/2099).
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România consideră întemeiată îngrijorarea magistraţilor italieni cu privire la faptul că instituirea unor măsuri centrate doar pe statutul persoanei - cum ar fi legiferarea ca circumstanţă agravantă a săvârşirii unor fapte penale de către un imigrant ilegal - nu va stopa imigraţia ilegală şi nu va spori securitatea, ci, prin inegalitate şi ilegalitate, va duce la creşterea fenomenelor antisociale, precum şi la creşterea ponderii „muncii la negru”.
Gestul magistraţilor italieni, grupaţi în asociaţia profesională „Magistratura Democratica”, constituie, fără îndoială, un apel la raţiune, la respectarea unor valori fundamentale ce constituie, dealtfel, piatra unghiulară a Uniunii Europene. De aceea, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România apreciază acest gest la justa sa valoare şi îl susţine fără rezerve.
De asemenea, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România cere tuturor autorităţilor şi instituţiilor româneşti abilitate să intervină în sensul identificării celor mai adecvate soluţii, prin colaborare cu instituţiile similare din statele membre ale Uniunii, în vederea adoptării unor măsuri constructive, cum ar fi integrarea romilor, educarea cetăţenilor români care se deplasează în ţările din Uniunea Europeană, inclusiv în Italia, explicând avantajele statutului legal.
Valorile fundamentale înscrise în Tratatul instituind Uniunea Europeană, precum libera circulaţie a persoanelor şi principiul nediscriminării, nu pot fi restrânse prin astfel de măsuri fără a se aduce atingere drepturilor fundamentale ale omului şi fără a se pune în pericol însăşi raţiunea de a fi a construcţiei europene. Conduita persoanelor în cauză trebuie să constituie o ameninţare reală, prezentă şi suficient de gravă la adresa unui interes fundamental al societăţii, neputând pot fi acceptate motivări legate de consideraţii de prevenţie generală.
 
 
4. Comunicatul din 13.01.2009
           Având în vedere informaţiile potrivit cărora magistraţii din conducerea C.S.M. acordă sume mari din propriul buget atât acestora, cât şi personalului asimilat, în considerarea statutului de ordonator principal de credite, cu titlu de premii şi sporuri,
Având în vedere lipsa de informare adecvată a publicului în ce priveşte statutul real al judecătorului şi procurorului, inclusiv referitor la remuneraţia acestora, în raport cu fiecare nivel de jurisdicţie, sarcină ce-i incumbă în primul rând C.S.M., ca autoritate publică ce ar trebui să garanteze independenţa justiţiei,
U.N.J.R. înţelege să aducă la cunoştinţa publicului o situaţie reală a veniturilor lunare ale judecătorilor, în contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii nu a făcut public acest lucru.
Deşi opinia publică formată este aceea a indemnizaţiilor exorbitante ale magistraţilor, asociaţia Uniunea Naţională a Judecătorilor din România atrage atenţia asupra realităţii contrarii existente şi subliniază faptul căsalarizarea magistraţilor din România se află la cel mai scăzut nivel din statele nou intrate în Uniunea Europeană.
Magistraţilor nu li se acordă premii, ajutoare sau recompense şi sunt incompatibili să desfăşoare orice alte activităţi remunerate, iar cuantumul indemnizaţiei unui magistrat nu depăşeşte în medie 4000 lei, incluzând toate sporurile acordate prin lege, aşa cum acesta rezultă din tabelul anexat care cuprinde veniturile lunare nete de care beneficiază un judecător raportat la gradul instanţei unde profesează.
În acest context, este inadmisibil ca instituţia reprezentativă a sistemului judiciar să acorde angajaţilor proprii sume imense, cu titluri de recompense, premii, precum şi sporuri salariale, fapt ce a condus în final la plata unor remuneraţii cu mult peste nivelul mediu al unui magistrat nedetaşat în structurile C.S.M..
U.N.J.R. nu neagă dreptul membrilor C.S.M., ca şi al judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie si Justitie, de a beneficia de aceste sporuri, recunoscute prin hotărâri judecătoreşti irevocabile, ci critică modul lipsit de transparenţă şi discriminatoriu în care au fost acordate, concurând la crearea unei imagini negative asupra întregii categorii a magistraţilor.
Consiliul Superior al Magistraturii este invitat să ofere o explicaţie cu privire la pasivitatea de care a dat dovadă şi care a contribuit, în mod nejustificat, la conturarea unei imagini false a sumelor de care ar beneficia magistraţii, cu titlu de indemnizaţii sau sporuri.
Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia legală şi morală de a facilita grabnic o întâlnire a reprezentanţilor magistraţilor, prin conducătorii de instanţe şi parchete şi prin asociaţii profesionale, cu reprezentanţii executivului, în care să fie puse în discuţie, definitiv şi concret, situaţia reală a indemnizaţiilor magistraţilor, modalităţile de soluţionare a diferendelor apărute şi idei care să asigure respectarea principiilor echităţii şi nediscriminării în salarizare.
Această soluţie se impune cu atât mai acut cu cât sistemul judiciar ameninţă cu un blocaj, din pricina subfinanţării severe a acestuia – un exemplu concret în acest sens fiind instanţele de la Vaslui, caz prezentat de presă zilele trecute.
Pasivitatea continuă a C.S.M. nu poate conduce decât la un conflict între opinia publică, executiv şi magistraţi pornind de la premise false, cu grave consecinţe asupra activităţii şi imaginii sistemului judiciar.
 
5. Comunicatul din 29 ianuarie 2009
            Uniunea Naţională a Judecătorilor din România felicită noua generaţie de judecători definitivi şi sprijină necondiţionat apelul acestora pentru respectarea independenţei justiţiei.
Prin independenţa justiţiei nu trebuie înţeleasă doar o remunerare adecvată echivalentului constrângerilor inerente funcţiei pe care magistraţii o exercită, asupra căreia s-a insistat îndeobşte şi uneori abuziv în dezbaterile publice, ci şi crearea unor condiţii adecvate în instanţe şi parchete, care se răsfrâng întotdeauna asupra calităţii actului de justiţie şi, implicit, asupra justiţiabililor.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România îşi exprimă satisfacţia că noua generaţie de magistraţi dovedeşte maturitate la începutul unei cariere nobile şi oferă acesteia tot sprijinul necesar.
Sperăm că tinerii noştri colegi vor avea parte de condiţii de lucru diferite de cele impuse generaţiilor anterioare de judecători si procurori, siliţi să-şi desfăşoare activitatea în spaţii insalubre şi periculoase, în care au soluţionat, de cele mai multe ori, un număr imens de dosare.
O justiţie modernă trebuie să aibă grijă şi de condiţiile în care se desfăşoară actul de justiţie, fiind absolut necesară creşterea investiţiilor în infrastructura justiţiei.
Ataşat prezentului comunicat, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România dă publicităţii imagini din unele din clădirile în care, în fiecare zi, magistraţii şi personalul auxiliar depun eforturi însemnate pentru îndeplinirea unei justiţii eficiente, precum şi, exemplificativ, câteva dintre listele unor şedinţe de judecată, ce dovedesc o încărcătură uriaşă, mai ales la instanţele inferioare.
 
  
 
 
 
               Asociaţia MEDEL (Magistraţi Europeni pentru Democraţie şi Libertăţi) a fost fondată în 1985 la iniţiativa a zece asociaţii şi sindicate ale magistraţilor, reprezentând şase state europene şi având sprijinul a numeroşi deputaţi din Parlamentul European. Încă de la înfiinţare, organizaţiile membre au cuprins judecători şi procurori.
Ideea constituirii asociaţiei s-a conturat în urma dezbaterilor care au avut loc în timpul schimburilor internaţionale din cadrul Şcolii Naţionale de Magistratură de la Bordeaux şi a unui colocviu organizat în 1983 de Sindicatul Magistraturii şi Universitatea din Lille cu tema justiţia şi democraţia în Europa ale cărui lucrări au fost publicate sub numele «A fi judecător mâin ».
În 2008, MEDEL reuneşte 16 asociaţii profesionale ale magistraţilor, judecători şi procurori, cuprinzând în jur de 17.000 membri ce reprezintă 12 state europene:
·         În Germania: Vereinigte Dienstleistungsgewerkschaft VER.DI (Fachausschuss Richter und Staatsanwälte); Neue Richtervereinigung (NRV),
·         În Belgia: Association syndicale des Magistrats (ASM),
·         În Cipru: Cyprus Judges Association ,
·         În Spania: Jueces para la democracia et Unión progresista de Fiscales
·         În Franţa: Syndicat de la Magistrature,
·         În Grecia: Eteria Elinon Dikastikon Litourgon gia ti Demokratia ke tis Elefteries,
·         În Italia: Magistratura democratica (MD); Movimento per la Giustizia,
·         În Polonia: Iustitia, Association des procureurs de Pologne,
·         În Portugalia: Associação Sindical dos Juizes Portugueses et ASJP; Sindicato dos Magistrados do Ministerio Público – SMMP),
·         În Republica Cehă: Soudcovska Unie České Republiky; Unie statnich zastupcu Česke republiky,
·         În România: Uniunea Naţională a Judecătorilor din România
·         În Serbia: The Judges’ Association of Serbia (JAS)
De asemenea, judecători din alte ţări europene au calitatea de membri cu titlu individual.
 Consiliul administrativ şi Biroul
Consiliul administrativ este turnul de informare şi coordonare între asociaţiile afiliate. Acesta ia deciziile cu privire la orientarea politică şi organizare. Este compus din patru delegaţi din fiecare ţară. Se reuneşte de trei-patru ori pe an în diferite oraşe ale Europei permiţând judecătorilor şi procurorilor ţării organizatoare să participe la dezbateri. 
Biroul MEDEL este compus din şapte membri. Este ales de Consiliul administrativ pentru o perioadă de doi ani cu posibilitatea realegerii.
      Biroul ales în 2007 are următoarea componenţă:
 ·         Preşedinte: Vito Monetti, adjunct al procurorului general de pe lângă Curtea de Casaţie, Roma, Italia (MD)
·         Vicepreşedinte : Eric Alt, consilier la Curtea de Casaţie, Paris, Franta (SM)
·         Trezorier : Ignacio U. Gonzales-Vega, magistrat, însărcinat cu programul de formare continuă, Consejo general del poder judicial, Madrid, Spania (JpD)
·         Antonio Cluny, procuror general adjunct la Parchetul Curtii de Conturi (Tribunal de Contas), preşedinte al sindicatului ministerului public portughez (SMMP)
·         Ludmila Krislova: judecător la Curtea de Apel Praga (Asociaţia judecătorilor cehi)
·         Dana Cigan, judecător la Curtea de Apel Oradea (UNJR)
·         Stavros Mantakiozidis, procuror la Parchetul Curtii de Apel din Atena, Grecia
  • Secretar general: Christian Lange, fost magistrat.
MEDEL are ca obiective :
  • apărarea independenţei puterii judecătoreşti, respectarea în toate circumstanţele a valorilor proprii Statului de drept democratic, 
  • promovarea culturii juridice democratice europene ,
  • democratizarea magistraturii,
  • dreptul efectiv al magistraţilor la libertăţile de expresie, reunire şi asociere,
  • respectul drepturilor minorităţilor şi al diferenţelor, în special al drepturilor imigranţilor şi al celor marginalizaţi în vederea emancipării sociale a celor mai vulnerabili.
MEDEL luptă pentru o justiţie transparentă şi accesibilă ale cărei activităţi şi decizii şi fie înţelese şi acceptate de cetăţeni.
MEDEL a pus bazele unui statut european al magistraturii în Declaraţia de la Palermo (1993). Astăzi aceste principii sunt consacrate parţial în Carta europeană privind Statutul judecătorilor. În 1996 o declaraţie de principii privind Ministerul Public a fost adoptată la Napoli.
MEDEL reuneşte organizaţii (asociaţii şi sindicate) ale magistraţilor, indiferent că aceştia sunt judecători sau procurori : într-adevăr este comună tuturor magistarţilor apărarea aceloraşi valori. MEDEL apără o justiţie angajată pentru a face efective acele valori consacrate în special de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
MEDEL participă, de asemenea, la construirea unui Spaţiu european al justiţiei şi face ca vocea sa să fie auzită în cadrul dezbaterilor asupra justiţiei ca o expresie a unui pluralism real în interiorul magistraturii europene.
 
Participarea la instituţii:
MEDEL susţine integrarea europeană ca un dialog între instituţiile europene şi magistraţii progresişti şi independenţi.
MEDEL este o organizaţie nonguvernamentală care beneficiază de un statut participativ pe lângă Consiliul Europei. În acest cadru Asociaţia ia parte, în special, la lucrările Consililului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), Comisiei Europene pentru Eficacitatea Justiţiei (CEPEJ) şi ale Conferinţei Procurorilor Generali ai Consiliului Europei. Comitetul European pentru Probleme de Criminalitate (CDPC) a recunoscut în egală măsură statutul de observator pentru MEDEL.
MEDEL îşi exprimă avizul asupra diferitelor proiecte ale Comisiei Europene precum cel de creare a procurorului european, cel referitor la garanţiile procedurale, la apropierea, recunoaşterea reciprocă şi executarea pedepselor în cadul Uniunii Europene, cel privind conflictele de jurisdicţie şi principiul non bis in idem.
MEDEL lucrează, de asemenea, cu Parlamentul European şi în special cu comisia « Libertăţi civile, Justiţie şi Afaceri Interne ».